Acasa / Categorie / Gânduri - Mărturii / Simplă și curată. Așa…ca tine…

Simplă și curată. Așa…ca tine…

Simpla-si-curata.-Asa-ca-tine.

„Te-am simţit…mirosind a somn, te-am adulmecat…mirosind a frunze, ţi-am măsurat curbura gâtului…mirosind a prăjitură cu vanilie, ţi-am atins podul palmei…ca o adiere de vânt. Tu. Proaspătă. Pură.  Ca o apă de izvor.” (fragment din ultima scrisoare a unui adolescent către o adolescentă chiar înainte ca despărţirea lor să se producă)

Şi totuşi de ce s-au despărţit? Nu îţi voi spune.

Acum ceva vreme, am consiliat câteva adolescente, cu unele dintre ele discuţiile atingând un anumit grad de profunzime prin prisma faptului că s-au întins pe parcursul mai multor luni. Câteva fete m-au contactat pentru conversații punctuale ca urmare a unei probleme specifice de moment, în rest viața lor fiind așa cum și-o doreau. Însă alte fete aveau insatisfacții majore în spate ale căror efecte se propagau în majoritatea ariilor vieții. Tinerele cu care discuțiile au fost mai profunde par a fi reuşit să privească suferinţa din afară. Par a fi înţeles, par a fi extras bunătatea din rău, frumosul din urât. Cel puţin aşa presupun eu, în calitatea mea de observator neimplicat emoțional în povestea lor și așa mărturisesc și ele. Suferinţa lor există încă, dar după modul în care îmi vorbesc despre ea, par a fi reuşit să iasă din iureşul durerii şi să se observe pe ele însele, cu clemenţă şi cu dragoste, fără evaluări şi critici. Dar totuşi…din afară. În stare de martor.

…Sper să nu mă înşel.

Amintindu-mi din experienţa mea de la 17 ani, nu rememorez o asemenea înţelepciune precum am avut bucuria să observ la tinerele acestea. Iată ce poate o adolescentă de 17 ani de abia împliniţi să extragă din experienţa dureroasă prin care a trecut: o experienţă a despărţirii de prima ei dragoste. Am rugat-o să încerce a da un sens evenimentelor prin care a trecut, să renunţe la întrebarea „De ce” (întrucât pot trece ani fără răspuns la dilema ei) şi să caute un sens pozitiv în tot istoricul său din ultimele luni. Iată ce sensuri şi semnificaţii pozitive a fost capabilă să identifice: (mai jos se regăsesc într-o formă mai mult sau mai puţin adaptată)

  • Am învăţat că viaţa ni se poate schimba de la o clipă la alta, mai ales atunci când ne aşteptăm mai puţin
  • Am învăţat că sunt puternică. Am devenit mai puternică, mai matură.
  • Iubindu-l, am încercat să fiu mai ambiţioasă în perioada cât am fost împreună şi m-am străduit să îl fac să fie mândru de mine. Chiar dacă el nu mai este aici, am rămas cu această deprindere de a avea ambiţia să realizez ceea ce îmi doresc. Acum nu o mai fac doar pentru el. A început să îmi placă. E frumos să fii ambiţioasă şi să lupţi pentru ţelurile tale. Chiar dacă o faci doar pentru tine şi nimeni nu te vede sau nimeni nu te laudă. Am devenit mai ambiţioasă pentru mine însămi.
  • Am învăţat să îmi spun eu mie „Bravo!”
  • Am învăţat să mă gândesc de două ori înainte de a spune sau de a face ceva şi să privesc în perspectivă atunci când fac o alegere, pentru a vedea ce presupune aceasta (cred că este cea mai importantă achiziţie a tinerei fete, întrucât unul dintre motivele despărţirii a fost dat şi de o atitudine impulsivă, fără cuantificare a consecinţelor pe termen mediu şi lung, pe care ea a avut-o)
  • Am realizat că evit să rezolv problemele de teama că lucrurile vor lua o întorsătură nefavorabilă, dar că până la urmă nu scap, pentru că la un moment dat, sunt nevoită să le fac faţă.
  • Am realizat că pot să fug cât vreau de sentimente…ele mă vor urmări în continuare. Aşa că nu am decât să le las…să fie. (şi asta mă bucură foarte mult, mai ales ţinând cont că fata s-a chinuit teribil să se dezîndrăgostească)
  • Am realizat că uneori exagerez şi nu ofer suficientă libertate persoanei de lângă mine
  • Am devenit mai responsabilă
  • Am învăţat să gândesc „pentru doi”. În perioada în care am fost împreună, cel puțin atât cât m-am putut controla, deciziile mele au avut în vedere beneficiul relației, nu doar beneficiul meu. Am ținut cont și de el și de faptul că atunci….nu mai eram singură, iar orice decizie pe care aș fi putut să o iau, ar fi avut puterea de a-l afecta și pe el într-un fel sau altul.
  • Am învăţat ce înseamnă o implicare totală într-o relaţie şi care sunt responsabilităţile pe care le aveam
  • Am învăţat să iubesc. Necondiţionat. L-am iubit cu defecte şi calităţi. L-am iubit „tot”. Şi încă îl iubesc. Am realizat că o relaţie de dragoste nu e neapărat roz, ci poate fi şi gri. Am realizat că dragostea nu e totul şi că nu e suficientă pentru a ne ţine împreună.

„Una peste alta, această părticică din viaţa mea nu a fost tocmai un lucru rău. Cum altfel aş fi putut ajunge să învăţ atât de multe despre mine? Cum aş fi putut vedea în ce mod reacţionez atunci când sunt rănită? Acum câteva săptămâni nu găseam rostul experienţei prin care am trecut şi mă gândeam de ce oare mi-a fost sortit să îl întâlnesc pe el dacă oricum urma să plece la fel cum a venit, din senin. Mult timp am trăit cu impresia că nu am învăţat nimic, că nu a avut nici un rost să mă ataşez de el şi să ajung să îl iubesc, dacă în final rămânea doar suferinţa. Dar decât să încep să îmi pun întrebări de genul „ De ce nu a mers?”, „De ce a trebuit să se termine?”, mai bine mă gândesc la ce am avut de învăţat. Sunt cu câteva luni (lunile în care relaţia dintre ei a fost vie) mai bogată în sentimente, clipe şi amintiri frumoase ce vor rămâne în sertarul sufletului şi minţii mele…„Din adolescenţa mea””.

Totuşi…poţi să crezi? Are doar 17 ani.

PS: Lecțiile învățate de adolescentă au fost publicate cu acordul acesteia.

Vezi si

Sunt eu, copilul (viitorul adult) – cel care ştie că adevărurile trebuie spuse

Evenimente stresante? Divorţuri iminente, decese inevitabile, despărţiri, boli, suferinţe ce vor veni? Este bine să …

2 Comentarii

  1. Am fost placut impresionata de povestea acestei adolescente…sincer, am luat aminte si eu. Desi am 21 de ani, uneori ma comport ca un copil.

  2. Uneori e frumos sa fim si copii. Insa cand suferim prea tare, e bine sa vedem ce e de facut pentru a depasi mai usor momentul.

    Ma bucur ca articolul meu ti-a fost de folos, Adina.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *